Plopul energetic

De cind a inceput  căutarea alternativelor naturale pentru preţiosul lemn rotund din păduri, sa dezvoltat o noua cercetare in domeniu pentru  cererea tot mai  susţinuta a industriei de papetărie şi de pal, dar şi datorită multelor centrale care prelucrează materiale biologice.  Suprafeţele cu perioadă de vegetaţie scurtă , sau pădurile energetice, de produse lemnoase cu o perioadă rapidă de creştere pe teren arabil şi păşuni vor constitui în viitorul apropiat o alternativă preţioasă şi necesară pentru aprovizionarea cu materie primă.

Plopul energetic se poate cultiva pe suprafete intinse prin butaşi (de cca. 20 cm), nuiele (1 – 1,5m) sau butaşi înrădăcinaţi de un an (1 -2m) 10- 20 cm introduşi cu fermitate în pământ

• Toamna după desfrunzire până la îngheţ (oct. – dec)
• Primăvara după perioada de îngheţ (febr./ martie) până la scoatere (aprilie/mai)
• Distanta de plantare a  plopilor se face pe un rând sau pe doua rânduri (40- 80 într-un rând, între ele cu spaţii de deplasare (2,5 – 3m), cu un necesar de 5.000 – 14.000 bucatati/ha
• Nu sunt pretenţioase în ceea ce priveşte pământul şi condiţiile climatice (în funcţie de sortiment, pot fi cultivate şi în soluri cu capacitate de producţie la limita minimă), capacităţile mai mari de producţie se obţin desigur pe suprafaţă arabilă favorabilă
• Pământul supus cultivarii cu plop energetic trebuie pregătit pentru a avea o structură fină, suprafeţele mai mici pot fi prelucrate manual cu snur, de la 2 ha în sus sunt prelucrate mai eficient cu o semãnãtoare

Ca si recolta aduce un substantial cistig pe ha adica 10 – 15 tone  materie uscata pe ha/an